Banatul de Lugoj

BANATUL DE LUGOJ-CARANSEBES -1526-1658

cu resedinta la Lugoj si Caransebes....

        Banatul de Lugoj - Caransebes (urmasul Comitatului/Banatului Severin) a fost o unitate politica , administrativa si militara formata treptat intre anii 1526-1536 si intregrat sub autoritatea Principatului Transilvaniei dupa anul 1552 . Banatul de Lugoj  cu statut autonom a cuprins estul Banatului si este urmasul succesoral al fostului Comitat de Severin (Banatul de Severin) disparut in urma cuceriilor turcesti din 1522 si dezmembrarea regatului ungar in urma infrangerii de la Mohacs in lupta cu turcii din 1526 .

Stema Lugojului din in 1551 - se afla si pe Turnul Sfantul Nicolae

       Banatul de Lugoj - Caransebes ca suprafata era format din 3 districte : Lugoj, Caransebes si Almaj. A ramas neintegrat Pasalacului de Timisoara dupa cucerirea partilor de vest si centrale ale provinciei de catre otomani în 1552. Districtul Lugoj in aceasta perioada evolueaza ca importanta administrativa si ajunge treptat sa aiba un rol de conducator al Banatului de Lugoj....prin nobilii locali lugojeni si detinerea functiei de ban. Privilegiul acordat comunitatii lugojene cu blazon (stema care sta la baza actualei steme a orasului) de regina Isabela de Zapolya in anul 1551, a ridicat orasul "la rangul celor mai insemnate..." fiind numit oras regesc.

       Resedinta Banatului de Lugoj - Caransebes a fost pe rand atat la Lugoj cat si la Caransebes ca in final sa fie mai mult la Lugoj. Avea statut autonom si era condus de un ban, numit direct de principe sau ales de nobilimea romana locala. Economia locala a Banatului de Lugoj....a reusit sa asigure locuitorilor toate cele necesare traiului, chiar daca au existat distrugeri ale recoltelor, din cauza calamitatilor naturale sau atacurilor venite din partea otomanilor. Cetatiile cele mai importante ale regiunii Lugoj-Caransebes erau : Lugoj, Caransebes, Bocsa, Jdioara,Faget si puternica cetate Mehadia. Unele cetati cum ar fi Mehadia sau cetatea Bocsei au cunoscut si perioade de ocupatie turceasca .... In anumite perioade au fost si alte cetati sub Banatul de Lugoj....printe care o scurta perioda Cetatea Orsovei de pe malul Dunarii si puternica fortificatie Cetatea Soimos aflata pe malul drept al Muresului....

      In dieta Transilvaniei erau alesi si nobilii din districtele romanesti banatene alaturi de comite (ban), inca doi reprezentanti de fiecare district (Lugoj...) ale Banatului de Lugoj-Caransebes . Dieta hotara in problemele mai importante si avea, de asemenea, dreptul de a alege principele Transilvaniei . Nobilimea lugojana prin conducatorii ei cu performante individuale, vitejie pe campul de lupta, loialitate si influenta, au reusit sa se afirme in viata politica din Transilvania.

     Un aspect important care merita mentionat si arata importanta deosebita a acestei unitati administrative in perioada 1551-1658 , pe cand Timisoara se afla sub stapanire turceasca , Banatul de Lugoj -Caransebes prin forta sa militara din aceea vreme a avut perioade in care a schimbat principi de Transilvania in functie de interesele nobilimii locale din regiune, s-au a contribuit la rezolvarea disputelor interne din Principatul Transilvaniei.... aspect important nementionat in manualele de istorie....

blazon nobiliar militar...

         Banul este denumirea data conducatorului nobiliar al regiunii Lugoj-Caransebes si era ales dupa 1551 de catre principele Transilvaniei din randul nobilimii locale s-au agreat de aceasta  . Banul era secondat de un viceban s-au mai multi....Banul avea obligatia sa apere interesele si privilegii nobililor, cnezilor si sa indeplineasca in caz de necesitate toate functiile militare si administrative.  

       Primul ban de Lugoj-Caransebes cunoscut dupa 1526 este Mihai de Somlya (1536-1543) din  4 februarie 1536, secondat in 1537 de vicebanii Ioan Floca si Ioan Olah de Upar.

       In 1546 este amintit judele Martin Luca in orasul-cetate Lugoj.... Judele avea un rol de conducator al localitatii cu importanta mare(orase-cetate, cetati, orase-targ...). 


PETRU PETROVICS (Petrovici) de ZRAKLYN (Suraklin)  - 1548-1549 , 1554-1557

blazonul de lupta a familiei nobiliare Petrovics

    PETRU PETROVICS (Petrovici) de ZRAKLYN (Suraklin)  a fost ban de Lugoj-Caransebes in perioada perioada 1548-1549 si 1554-1557 . A fost unul dintre comandantii de arme credincios regelui Ioan Zapolya si a fost numit: capitan al cetatii Lipova (1531), comite de Timis (1534), in 1541 este unul din tutorii regelui-copil Ioan Sigismund Zapolya. 

        In anul 1551 Banatul de Lugoj -Caransebes este pentru o perioada scurta in posesia imparatului Ferdinand al Sfantului Imperiu Roman. In 10 august o trupa imperiala de mercenari formata din 400 spanioli si 100 de germani intaresc garnizoana cetatii Lugoj. Tot in acelasi an Gheorghe Martinuzzi ii scrie împaratului ca delegatia nobilor locali din Lugoj -Caransebes ii solicita sa numeasca un conducator al regiuni dintre ei deoarece acestia reprezinta o forta militara importanta in zona...'' aici se gasesc 16000 de soldati dintre cei mai buni '' (soldatii erau din toata regiunea Banatului de Lugoj... )  . Imperiali il numesc in august 1551 ca ban pe Gheorghe Seredy. O scrisoare din noiembrie 1551 a lui Ferdinand lauda pe lugojeni si caransebeseni pentru ajutorul militar la operatiunile din acel an si recomanda banului sa fie rasplatiti cu posesiuni. In acelasi timp ''cealalta tabara''  ce dorea Lugojul de partea sa (datorita rolului militar deosebit de important in zona),  acorda prin Regina Isabella de Zapolya in 1551 o diploma cu importante privilegii si un blazon Lugojului.

       In anul 1551 PETRU PETROVICS desi in acel an numai era ban  a reusit sa stranga o armata de cateva mii din Banatul de Lugoj -Caransebes si incearca sa impiedice in Transilvania transferul de putere catre Ferdinand de Habsburg , impotriva mercenarilor austrieci. 

      In 8 ian. 1552 Lugojul fiind inca in posesia imparatului Ferdinand , nobilimea locala cere imparatului construirea unei fortificatii noi la Lugoj . In acest sens sunt trimisi ingineri militari imperiali pentru a alege locatia potrivita . 

    In 6 aug. 1552 armata otomana in numar de 40000 de soldati ocupa temporar cetatea si regiunea Lugojului, care se salveaza prin plata unui tribut si va trece in posesia principatului de Transilvania. Locuitorii Lugojului si Caransebesului se inteleg cu conducatorul turc Ahmed pasa asupra unui tribut anual de 3000 de galbeni. 

IOAN GLESAN  - 1552 

         In anul 1552 pentru o perioada scurta 16 mai-28 iulie ban de Lugoj -Caransebes a fost IOAN GLESAN. A fost un nobil roman banatean numit de influenta habsburgica prin generalul imperial Castaldo. Perioada scurta cat a fost ban a supraveghetat lucrariile de fortificare la cetatea Lugoj inceputa de arhitectul italian Alessandro Cavolini din Urbino . In perioada 17-19 iulie 1552 folosind armata Banatului de Lugoj -Caransebes incearca sa ajute garnizoana din Timisoara asediata de turci prin initierea unui atac . Nu a avut sustinerea nobilimii lugojene care era partizana familiei de Zapolya si opozanta stapanirii habsburgice.


BLASIU SZEKEL de SOMOSD (Somosdi Székely Balázs ) -1553

        In 17 iulie 1553 ban de Lugoj-Caransebes devine BLASIU  SZEKEL de SOMOSD (Somosdi Székely Balázs ). A fost un nobil roman propus de habsburgi care nu s-a putut mentine in functie datorita presiunilor turciilor din zona si a nobilimii lugojene. Se cunoaste despre acest ban ca a avut o garda personala de 600 de calareti, iar fiul sau Gaspar Bekes era implicat in viata politica a principatului Transilvaniei.

blazonul de lupta a lui BLASIU SZEKEL de SOMOSD  

       In perioada 1553-1557 PETRU PETROVICS (Petrovici) de ZRAKLYN (Suraklin) revine in functia de ban de Lugoj -Caransebes din partea principatului Transilvaniei , iar in 1556 a fost pentru o perioada scurta chiar si guvernator de Transilvania . Fiind un credincios al familei de Zapolya propune in cadrul dietei de la Sebes , desemnarea ca principe al Transilvaniei pe Ioan Sigismund de Zapolya . In august 1553 Petru Petrovici, omul de incredere al familiei Zapolya in fruntea unei armate lugojene si caransebesene intra principat si ocupa o serie de cetati, printre care si Deva (aflata sub conducere habsburgica) - pe 16 august. 

        In martie 1554 banul Petru Petrovics aflat in fruntea unei armate de 12000 de soldati din Banatul de Lugoj-Caransebes cucereste cetatea Lipovei in numele principelui de Zapolya . 

      In februarie -iunie 1556  Petru Petrovics in fruntea unei armate din Banatul de Lugoj-Caransebes si cu ajutor turcesc cucereste principatul Transilvaniei din mana imperialilor habsburgici ,pentru familia de Zapolya (Regina Isabella de Zapolya a acordat in 1551 o diploma de privilegii si un blazon Lugojului pentru fidelitate si merite militare) .

 Ioan Sigismund de Zapolya  a fost principele Transilvaniei 1540-1571 (rege al Ungariei 1540-1570) 

GEORGE BERENYI - 1556

      In anul 1556 este mentionat o scurta perioada ban  GEORGE BERENYI  , un nobil maghiar si partizan al principelui Ioan Sigismund de Zapolya . 

                   blazonul familiei nobiliare Berenyi


NICOLAE CEREPUYTH (Cherepovici)  - 1559

       In perioada 17 aprilie -19 noimbrie 1559 ban al Lugojului-Caransebes este NICOLAE CEREPUYTH (Cherepovici) de origine sarbeasca si casatorit cu nobila de origine romana Ursula de Galiste. A fost un ban credincios familiei de Zapolya  si un sustinator al reginei Isabella de Zapolya .

GRIGORE BETHLEN de ICTAR(Iktar) -1566

    In perioada 1560- 6 feb. 1566 ban de Lugoj-Caransebes a fost GRIGORE BETHLEN de ICTAR(Iktar) avand si calitatea de cancelar al principatului Transilvaniei. Acesta era un nobil maghiar fiind un sustinator al princepelui Ioan Sigismund de Zapolya, care pe langa calitatea de ban era concomitent si comandantul cetatii Caransebes unde dispunea de o garnizoana de 300 de calareti. In 1564 Giovan Andreea Gromo scria ca banul avea o garda personala de 500 de calareti  

     In anul 1565 banul Grigore Bethlen a condus un corp de armata al Banatului de Lugoj-Caransebes in campania principelui transilvanean  impotriva imparatului Maximilian de Habsburg.  

   O scrisoare (petitie) din 7 februarie 1565 a lugojenilor catre sultanul Soliman I , il informeaza ca singura autoritate sub care se supun este cea a principatului de Transilvania.  Drept raspuns  in august-septembrie 1565 Pertev pasa si Mustafa, beilerbei de Timisoara, cuceresc temporar cetatea Lugojului.

blazonul familiei nobiliare Bethlen de Iktar

      In anul 1566 banul Grigore Bethlen este mentionat ca avand o armata permanenta a Banatului de Lugoj-Caransebes de 3000 de ostasi  bine pregatiti care pot face fata incursiunilor otomane din zona.

      17 dec. 1566-22 iun. 1568 ban este NICOLAE ORBAI (Orbay) care se remarca prin misiuni diplomatice cu imperiul otoman din partea principelului Sigismund Ioan de Zapolya  .

        Intre 18 oct. 1568 -1573 ban al Lugojului-Caransebes este din nou GEORGE (Gyorgy) BERENYI ,  sustinatorul principelui transilvanean Ioan Sigismund de Zapolya. 

         In ianuarie 31 1571 noul  imparat austriac Maximilian al II-lea se adreseaza nobililor din Banatul de Lugoj si Caransebes se alature in campania antiotomana.

blazonul familiei nobiliare Barcsai/Barczkay

STEFAN TOMPA -1573-1577

          Intre 28 feb. 1573-7 iun. 1577 ban al Lugojului-Caransebes este nobilul roman STEFAN TOMPA numit de principele transilvanean Stefan Bathory care va fi viitorul rege al Poloniei intre 1575-1586.

         In februarie 1574 se declanseaza o revolta populara a romanilor si sarbilor  condusa de un nobil local Petru Maijos care a fost in slujba Banatului de Lugoj....in Varset contra garnizoanei turce. Un alt centru al rascolaei a fost Valea Almajului sub conducerea nobilului Ioan Lugojeanul/Iankul Lugosian fost viceban  cu cativa in urma ...Rasculatii cer ajutor imperialilor prin doua solii , una la generalul imperial von Teuffenbach si alta la arhieducele Esztergom prin care cer trupe si munitie.....Imperialii trimit simbolic un mic corp de armata care este distrus de turci in lupta de la Manastiur.... Pe fondul acestor rascoale garnizoanele turce din Faget si din alte cetati se retrag in Timisoara , iar fortificatiile ramase libere sunt imediat ocupate de banul de Lugoj....

       In 20  noiembrie 1574  trupele transilvanene conduse de Moise Szekely isi aveau cartierul general la Lugoj si cuceresc o serie de fortificatii si localitati aflate sub turci. Tot in acest an are loc o lupta la Lugoj si sunt invinse trupele nobilului Mihnea Turcitul venite in sprijinul turcilor .

        In anul 1575 STEFAN TOMPA participa activ pe plan militar in Transilvania fiind in fruntea a 1300 de calareti si 200 de pedestrasi din armata Banatului Lugoj-Caransebes, alaturi de armata noului principe transilvanean Cristofor Bathory in lupta cu armata pretendentului Gaspar Barcsai.

Cristofor Bathory  a fost principe al Transilvaniei intre 1575-1581

TOMA TORONY (Turnea) - 1577- 1585

Torony (Turnea)
Torony (Turnea)

          In perioada 13 sept. 1577- 6 feb. 1585 ban este TOMA TORONY (Turnea)  , un nobil roman banatean originar din Caransebes. A fost un ban care s-a remarcat prin administrarea cetatiilor Lugoj, Jdioara si Caransebes in perioada 1579-1583 . De asemenea a avut o influenta politica considerabila in principatul Transilvaniei statutul sau fiind respectat de principele Cristofor Bathory.

        Conform descrieirii calatorului italian Antonio Posevino in anul 1579 acest ban avea in Lugoj unde isi avea resedinta in acea perioada Banatul de Lugoj-Caransebes, pana la 3000 de soldati care erau mai buni ca in orice cetate din zona.

GEORGE PALATIC (Palatici) de Ilidia - 1588-1593

    GEORGE PALATIC (Palatici) de Ilidia a fost ban de Lugoj si Caransebes in perioada 24 iun. 1586-7 mai 1588 , 11 iul.  1593 - 11 oct. 1594  si  mai-iun. 1596 ban de Lugoj si Caransebes este GEORGE PALATIC (Palatici) de Ilidia , un nobil roman banatean si a fost un partizan al principelui transilvanean Sigismund Bathory. S-a implicat prin incurajarea actiunilor antiotomane ale sarbilor si bulgarilor din vilayetul Timisoarei , prin soli, scrisori de informare/incurajare si dotarea cu arme. Conform unei scrisori din 1593 se atesta ca acest ban avea resedinta regiunii in Lugoj....

       In anul 1589 privilegiile Banatului de Lugoj-Caransebes sunt actualizate de principele Transilvanian.

         La 8 noiembrie 1593 il informeaza pe principele Sigismund Bathory printr-o scrisoare de declansarea ostilitatiilor dintre turci si austrieci la Macau.Acest ban s-a afirmat si ca fiind un bun diplomat purtand o corespondenta secreta cu Mihai Viteazul in vederea pregatirii comune a luptei antiotomane. In 1594, Banul de Lugoj-Caransebes, GEORGE PALATIC declanseaza o rascoala antiotomana in vilayetul Timisoarei , avand centrul la Becicherecul Mare.

      In 1596 banul GEORGE PALATIC se remarca in lupta antiotomana in fruntea a 4000 de soldati ai Bantului de Lugoj -Caransebes , alaturi de armata transilvaneana condusa de George Borbely si de alti 4000 de soldati trimisi de Mihai Viteazu prin cucerirea cetatiilor Bocsa, Soimos, Cenad, Nadlac, Pancota, Arad, Faget, Lipova , Varset si asediul asupra cetatii Timisoara aflata sub ocupatie turceasca (nu se reuseste eliberarea cetatii...). In 1599 GEORGE PALATIC este amintit in functia de comisar princiar a lui Sigismund Bathory din Transilvania.

 ALBERT LONYAY - 1589-1590

        Intre 2 ian. 1589-19 feb 1590 ban este  ALBERT LONYAY fiind un nobil maghiar numit de Sigismund Bathory.

actul de numire in functia de ban a lui Albert Lonyay , semnat de Sigimund Bathory

blazonul familiei nobiliare Lonyay (Lionyay)

MIHALY HORVATH de NYVED  - 1591

       Intre 21 ian. -10 apr. 1591 ban al Lugojului-Caransebesului este MIHALY HORVATH de NYVED , nobil maghiar cu sprijin al principelului transilvanean Sigismund Bathory. Ca o paranteza acest ban in 1594 cand nu a mai avut aceasta functie este amintit in fruntea unui corp de mercenari  si secui trimis din partea principelului Sigismund Bathory spre a sprijinii lupta antiotomana a lui Mihai Viteazu.

STEFAN BEKES (Bichis)  - 1595

      In apr. 1595 pentru o perioada foarte scurta ban este STEFAN BEKES (Bichis) , nobil roman banatean fiul lui GASPAR BEKES. Acest nobil avea resedinta la Lugoj (''az féle ember nem jó Lugoson, hanem oly ember, ki az végben modgiával tudgia magát tartani''...).

blazonul familiei nobiliare Bekes

GEORGE BORBELY de SIMA (György Borbély ) - 1595-1596

          In perioada 27 mai 1595- apr. 1596 ban al Lugojului -Caransebesulu este GEORGE BORBELY de SIMA (György Borbély  ), un nobil roman banatean. Acest ban s-a remarcat printr-un talent militar deosebit in luptele antiotomane din 1595-1596 din Banat. In anul 1595 a inceput lupta antiotomana in fruntea a 4000 de soldati de elita ai Banatului de Lugoj -Caransebes si a cucerit numeroase localitati si cetati din vilayetul turcesc al Timisoarei.

blazonul de lupta al familiei nobiliare Borbely

        In data de 13 august 1595 GEORGE BORBELY DE SIMA cucereste cetatea Faget prin invingerea si capturarea a 8000 de soldati turci condusi de insusi pasa  villayetului Timisoarei  veniti in sprijinul garnizoanei cetatii Fagetului. Totodata au fost luati prizonieri begul Mehmed din Lipova si begul Ineului iar trupele turcesti de la Chelmac si Soimos abandoneaza apararea cetatiilor. Dupa victoria de la Faget, oastea banului Borbely de Lugoj -Caransebes asediază Lipova supunand cetatea unui intens bobardament de artilerie pe care o cucereste in 19 aug. De la Lipova, armata Banatului de Lugoj-Caransebes condusa de banul George Borbely se deplaseaza la Ineu si alunga din cetatea de aici garnizoana turceasca in 21 oct. 1595.  ...apoi cucereste cetatiile Siria si Gyula.

       .... In 19 octombrie 1595 se aminteste ca fostul ban George Palatici se afla la Targu Jiu in fruntea unui mic grup de lugojeni pentru a se alatura lui Mihai Viteazul....

        La 4 martie 1596, in fruntea a 2000 de soldati banateni de elita, GEORGE BORBELY de SIMA ataca convoiul turcesc ce transporta la Istanbul averile fostului beglerbeg al Timişoarei. In urma luptei demnitarul turc este ucis si armata Banatului de Lugoj-Caransebes captureaza o prada foarte bogata care cuprindea, 300 de cai şi bunuri evaluate la 150 000 de scuzi, transportate in 13 care, fiind eliberate si 160 de femei destinate haremurilor din Istanbul.

       In aprilie 1596 banul Lugojului George Borbely aflat in cetatea Lipovei (proaspat ccucerita de acesta si numit comandant al cetatii... ) este asediat de turcii din Timisoara ....Comandantul cetatii Lugoj la acea vreme Gheorghe Palatici  pentru a slabii asediul asupra cetatii Lipovei si afland ca cetatea Timisoarei este slab pazita (grosul garnizoanei era la Lipova) initiaza un atac indraznet de hartuire asupra cetatii Timisoara . Atacul a fost unul reusit , ca dovada ca turcii s-au retras de la asediul Lipovei pentru a apara Timisoara. Pe langa aceasta s-a reusit aducerea la Lugoj a unei prazi bogate din cetatea  Timisoarei impreuna cu 1000 de prizonieri eliberati de sub turci.....   

       In iulie 1596 are loc un atac asupra cetatii Lugojului initiat de 6000 de tatari (aliati ai turcilor...). Se reusete respingerea lor si cad victime 3000 de tatari , ocazie cu care sunt eliberati si prizonierii de razboi detinuti de acestia .

       In urma victoriilor antiotomane repurtate de banul Borbely, granitele banatului Lugojului si Caransebesului au fost extinse spre sud si vest, incluzand o serie de cetati si localitati eliberate de sub stapanirea otomana. Este unul dintre cei mai faimosi conducatori ai Banatului de Lugoj-Caransebes chiar a condus doar un an aceasta regiune.

         Este un dintre cele mai indrasnete campanii purtate vreodata de un ban al Banatului de Lugojului-Caransebes. Sub acest ban suprafata Banatului de Lugoj-Caransebes si-a marit teritoriul, incluzand noi localitati si cetati ...

      In 10 septembrie 1596 se aminteste de trupe din Banatul de Lugoj-Caransebes care impreuna cu trupele transilvanene  conduse de cancelarul principatului Stefan Josica participa la o incursiune in Ungaria ocupata de turci.

ANDREI BARCSAI de BARCEA MARE/Andras Barcsay  -1597-1602

      In perioada 24 IULIE 1597 - 13 IUNIE 1602 ban al Lugojului-Caransebes este ANDREI BARCSAI de BARCEA MARE/Andras Barcsay un nobil roman sprijinit de principele Transilvaniei Sigismund Bathory. 

Bocscai Stefan/Bocskay Istfan comandantul cetatii Lugoj

      Ca o paranteza de mentionat ca intre 1596-1598 comandatul cetatiilor Lugoj si Caransebes era Bocskay Istvan/Bocscai Stefan cel care a avea sa devina principe de Transilvania in perioada 1604-1606. 

      In 27 iunie 1598 are lupta de la Lugoj prin asediul cetatii Lugoj de catre armata otomana . Atacul este respins de comandantul cetatii Bocskay Istfan/Bocsai Stefan  si se fac multi prizonieri din randurile turcilor.

    La 4 iulie 1598 are loc un nou atac asupra cetatii Lugojului de catre armata otomana condusa de Suleiman, beglerbegul Timisoarei,  care este respins si din nou se fac noi prizonieri din randul turcilor. Banul de Lugoj , Andrei Barcsai de Barcea Mare intr-o scrisoare amintea ca lupta a durat din ''zorii ... pana in ceasul al unsprazecelea ''...

       Intre anii 1604-1606 Bocskay Istvan declanseaza o revolta antihasburgica in urma careia elibereaza Transilvania de trupele habsburgice. 

Bocskay Istvan in timpul revoltei antihasburgice 1604-1606

blazon nobiliar al comandantului cetatii Lugoj , Bocscai Stefan

      In 4 octombrie 1598 Principele Sigismund Bathory ii rasplateste pe Mihail,Ioan, Nicolae si George Vaida din Lugoj pentru serviciile militare cu posesiunile Kaperlo, Poganesti si Faget. In martie -aprilie 1599 Dieta Transilvaniei hotareste ca cetatiile din Lugoj si Margina sa intre sub jurisdictia banului de Lugoj....

        In 27 mai 1599 se aminteste de trupe turce si tatare care se aduna in vestul Banatului si apoi ataca Lugojul si Caransebesul...Septembrie 7 Trupe credincioase domnului muntean asediază de 27 de zile cetatea Jdioara, aparata de Nicolae de Armadia unul dintre putinii banateni ramasi credinciosi familiei Báthory.

      In septembrie 1600 se astepta un mare atac turcesc asupra Lugojului si locuitorii se refugiaza in padurile din  "Dealul Viilor"...

       In 22 noiembrie 1600 nobilimea ardeleana recunoaşte meritele militare ale lui Andrei Barcianu, banul Lugojului si Caransebesului, si-l recomanda atentiei imperiale. In 23 mai 1602 Mai 23 principele Sigismund Bathory ii donează lui Andrei Barcianu, banul de Lugoj şi Caransebes, orasul si cetatea Lugoj impreuna cu satele Olosag, Mikefalwa, Lugojel, Visag, Sacosu Mare,Sinersig, Hodos, Boldur, Salha, Binis, Valea Lunga si Serked, ce tin de castelul Lugoj.

    Inainte de a fi ban de Lugoj-Caransebes ANDREI BARCSAI de BARCEA MARE/Andras Barcsay se remarca in 1595 prin doua incursiuni in Moldova in fruntea unei armate Transilvanene pentru a sprijinii domnitorii Moldovei in lupta antiotomana. In 18 ianuarie 1598 se aminteste ca in Lugoj erau cantonate trupe din Tara Romaneasca venite in ajutorul principelului transilvanean. La 11 aprilie 1598 se aminteste ca Laurenţiu Bogar si Ioan Szepsy din Lugoj ii pun in posesie domeniului Ictar pe membrii familiei Bethlen.

      Pe 29 martie 1599 Sigismund Bathory a renuntat la tronul Transilvaniei si noul principe este Andrei Bathory. Dupa victoria lui Mihai Viteazul de la Selimbar din 28 oct. 1599 asupra lui Andrei Bathory , Andrei Barcsai trece in tabara lui Mihai Viteazu pastrandu-si functia de ban al Banatului de Lugoj-Caransebes. Desi a adunat cateva mii de soldati banateni pentru a veni in ajutorul lui Mihai Viteazul, banul Andrei Barcsai nu a ajuns la timp si nu a mai partcipat la lupta de la Miraslau din 18 septembrie 1600 . Dupa infrangerea domnului roman a trecut de partea lui Sigismund Bathory (revenit pe tron).

          La 23 mai 1601, principele Sigismund Bathory ii zalogeste banului Andrei Barcsai targul si cetatea Lugoj, satele Lugojel, Mokefalwa, Olosag, Visag, Sacosul Mare, Sinersig, Hodos, Boldur, Salha, Binis, Valea Lunga si Serked afalte in Districtul Lugoj,  pentru suma de 25000 florini cheltuiti de ban pentru plata soldelor soldatiilor din garnizoana Lugojului si pentru acoperirea altor nevoi ale regiunii Banatului de Lugoj -Caransebes. Generalul Basta al imperiului habsburgic l-a inlaturat pe banul Barcsai de la conducerea banatului Lugojului si Caransebesului.

..dupa batalia de la Selimbar din 1599 unde Mihai Viteazu il invinge pe Andrei Bathory devine principele Transilvaniei 

LUDOVIC RAKOCZY - 1601

     La 25 feb. 1601 este ales ban de Lugoj-Caransebes LUDOVIC RAKOCZY de catre generalul austriac George Basta . Se mentine in aceasta functie doar cateva saptamanani deoarece nu este sustinut de nobilimea din Lugoj - Caransebes care il sustineau pe banul Andrei Barcsai.

blazonul familei nobiliare Rakoczy

       Intre 9 aug. 1602 -11 apr. 1603 ban este  PETRU HUSZAR de BRENHIDA numit de generalul habsburgic George Basta. Nu a fost agreat de nobilimea din Lugoj-Caransebes.


    nobilul Petru Huszar (Peter Huszar de Brenhida)

       In apr. 1603 banul Petru Huszar este invins de Moise Szekely (pretendent la tronul princiar al Transilvaniei) cu ajutorul otoman din villayetul Timisoarei si este predat turcilor care il ucid la Timisoara. In iulie cetatea Lugojului este cucerita prin tradare de catre domnul muntean Radu Voda, iar comandantul ei ("Erosi Petru") este ucis.

blazonul nobiliar a lui Petru Huszar/Peter Huszar 

 pictura cu banul  Petru Huszar dupa lupta din 1603 cand a fost predat turcilor...

      In 13 iunie 1604 la Timisoara se afla pretendentul la tronul muntean Stefan, fiul lui Petru Cercel, care-i scrie lui Ioan Pribeg din Lugoj solicitandu-i sprijin militar si sunt amintiti Luca Racz capitan, Ilie , Ioan Parcalab, demnitari lugojeni.

blazonul familiei nobiliare Racz la inceput de sec .XVII

    In perioada febr. 1605 - 28 mai 1606 si 6 sept. 1610- 14 mai 1613 ban al Lugojului-Caransebesului este PAUL KERESZTESSY (Keresztesi) de NAGY MEGYER un  apropiat al principelui Gabriel Bathory .La 14 mai 1613, Paul Keresztessi apare intr-un document emis in targul Lugoj avand nu numai demnitatea de ban al Caransebesului si Lugojului, ci si functiile de consilier princiar si comite suprem al comitatului Severin. In 1605 haiducii sarbi din zona Lipova au atacat cetatea Lugojului.

blazonul familei nobilare KERESZTESSY

     In perioada 17 feb. 1607-1608 ban este STEFAN VAIDA , un nobil roman din Caransebes .

       In data de 3 aprilie 1609 se emite un document in cadrul Dietei de la Alba Iulia, prin  care  Gabriel Bathory principe al Transilvaniei confirma si inoieste privilegile lugojenilor primite in 1457 si diploma de innobilare a lugojenilor din 1551 .

      La 1 iun. 1609 ban pentru o scurta perioada de timp este LADISLAU GARLESTEANU , un nobil roman din Rudaria. In 1615 este amintit ca vicecomite de Severin . 

        Intre 13 febr. 1614- 1616 ban este PETRU BETHLEN de ICTAR(IKTAR) , un nobil maghiar si fiul lui Grigore Bethlen , ruda apropriata cu principele Transilvaniei Gabriel Bethelen.In 1615 duce o lupta  armata cu fostul ban Stefan Vaida care refuza sa predea cetatea Lipovei turcilor la indemnul principelului Transilvanean.

...reprezentare blazon pe timp de pace al familiei nobiliare Bethelen iktar , pe sticla glazurata la resedinta nobiliara

    Intre 13 iun. 1617-10 iun. 1644 ban al Banatului de Lugoj -Caransebes este numit PAUL NAGY(Magnus )de DEVA sustinut de principii Gabriel Bethlen si Gheorghe Rakoczy I. A detinut concomitent cu functia de ban de Lugoj , demnitatea de capitan al garzii personale  a principelului Transilvaniei vreme de 16 ani. A fost trimis cu misiune diplomatica la Istanbul intre 29 sept. 1635- 13 feb. 1636. Un raport din 1626 mentiona ca acest ban avea in resdinta Lugoj 600 de calareti si 700 de pedestrasi. In 1628 principele Transilvaniei Gabriel Bethlen  daruia la 20 aprlie 1628 nobilului Grigore Loncza pentru merite militare si slujbe credincioase in caliatea de notar al Lugojului , o diploma de inobilare si o casa in piata orasului. 

unul din blazoanele familiei nobiliare Nagy pe timp de pace

      In 22 iuni 1636 la Alba Iulia , principele Gheoghe Rakoczi I pentru merite militare acorda o diploma nobiliara cu blazon nobilului Ioan Kigso din Lugoj si o casa situata in Lugoj. Iar in 29 octombrie 1634 din Piskincz se acorda pentru militare o diploma de inobilare iobagului Iancu Nicolae din Lugoj.  La 15 august 1645 acelasi principe Gheorghe Rakoczi acorda o diploma de inobilare pentru servicii militare unui numar de 55 de soldati romani , sarbi si maghiari . Toate aceste diplome de privilegii s-au inobilare fac parte din efortul princepelului Gheorghe Racoczi I de crea un corp de armata de elita care sa raspunda presiunii tot mai mari din partea turcilor.   

     Ca provincie de granita, supus mereu atacurilor otomane, facilitatile fiscale in Banatul de Caransebeș -Lugoj au fost acordate de principii ardeleni in functie de nevoile si strategia militară de aparare a Transilvaniei, puterea centrala urmarind consolidarea cetatilor, reducerea impozitelor celor cu functii militare, obligand in schimb localnicii sa presteze munca in interiorul fortificatiei si sa asigure paza domeniului funciar. Costurile mari de reparatii au obligat Starile ardelene sa ia in discutie in cadrul dietei Transilvaniei intarirea cetatii. de la Lugoj si inlesniri fiscale autohtonilor implicați in apararea zonei. Astfel, articolul doi al dietei de la Alba Iulia la 23 iunie - 8 iulie 1624 stabilea o dare pe poartă de un florin, ca refacere a cetatii de la Lugoj, in afara de comitatul Bihor implicat in modernizarea fortificatiei de la Oradea . Deoarece consolidarea cetatii necesita costuri ridicate, o noua dieta convocata de principele Gabriel Bethlen la Alba Iulia intre 4-28 aprilie 1627 stabilea la articolul 3 o noua taxa pe poarta de un florin . Starile aprobau cinci ani mai tarziu taxa cu ocazia dietei de la Alba Iulia din 1-10 mai 1632, achitata de toate comitatele, in afara tinuturilor de margine implicate in reconstructia cetatii de la Oradea.

     Intre 26 dec. 1644-14 sept. 1658 ban al Banatului de Lugoj-Caransebes este ACATIU BARCSAI de BARCEA MARE , nobil roman dintr-o familie din regiunea Hunedoarei . A indeplinit diverse misiuni diplomatice fiind un diplomat foarte abil.In 11 ianuarie 1645 in cadrul Districtului Lugoj este acordat titlul nobiliar preotului Petru Szaszvarosi alias Pap de Lugoj de principele Gheorghe Rakoczi I .                                            

      In 1650 Districtul Lugoj din cadrul Banatului de Lugoj-Caransebes cu resedinta in Lugoj avea in administrare 26 de localitati (sate, targuri, cetati mai mici).

      A fost un ban slab  care nu a reusit sa apere interesele Regiunii Banatului de Lugoj -Caransebes, interesele personale fiind mai presus din moment ce a cedat regiunea pentru functia de principe al Transilvaniei . In 12 septembrie 1658 preda turcilor fara lupta Regiunea Banatului de Lugoj -Caransebes . Astfel dupa 132 de ani de autonomie locala, dispare aceasta forma de orgnizare administrativa politico-militara condusa in mare parte de nobilimea locala a Banatului de Lugoj -Caransebes   Astfel Banatul de Lugoj...s-a supus turcilor abia in 1658, la mai bine de un secol dupa ce acestia au cucerit Banatul de campie care includea si Timisoara.     

      Sub ocupatia otomana se formeaza Sangeacul de Lugoj -Caransebes intre 1658-1688 si cu o intrerupere din nou in 1699-1716. Intre 1688-1699 regiunea Lugojului se afla sub ocupatie habsburgica, Sub ocupatia turceasca majoritatea nobilimii lugojene cu o parte a populatiei se refugiaza in Principatul Transilvaniei . Aveau sa revina prin descendenti in timpul instalarii administratiei habsburgice din 1716, dar  vechile posesiuni nu le-au mai redobandit.

* Banii Lugojului si Caransebesului in  sec.  XVI-XVII de Sorin Bulboaca -Revista Banatica  /  Analele Banatului S. N. , Arheologie Istorie , XV -2007- alte surse......

Ultima mare batalie din Evul Mediu de la Lugoj 1695....

           In 25 septembrie 1695 are loc la Lugoj o mare batalie dintre armata habsburgica condusa de generalul Friedrich Ambrosius conte de Veterani  si armata turca sultanului Mustafa al II-lea. Friedrich Ambrosius conte de Veterani a avut un rol important in consolidarea dominatiei habsburgice din Transilvania , dupa care a cucerit temporar o buna parte din Banat. ... In 1695 datorita superioritatii armatei otomane se retrage din zona Lipova in Lugoj.  Batalia de la Lugoj s-a dat intr-o zona mlastinoasa situata in stanga raului Timis intr-o zona care se intindea din  capatul Str. Pandurilor( in trecut strada ducea spre un brat al raului Timis azi secat) , paralel cu paraul Stiuca si pana in drept cu Str. Crinilor in zona paraului Cernabora. 

       In lupta de la Lugoj armata imperiala avea 6500 soldati de cavalerie organizati in 7 regimente si 800 de infanteristi...armata turca fiind de 10 ori mai numeroasa. Deznodamantul luptei din 25 septembrie 1695 s-a terminat cu infragerea armatei habsburgice aceasta pierzand circa 3000 de soldati (dupa cronicele turcesti 5000 -exagerat) impreuna cu generalul Friedrich Ambrosius conte de Veterani care si-a pierdut viata pe campul de lupta. 

  ...Este ultima mare batalie care se da la Lugoj din perioada medievala....Dupa 1695 si rolul cetatii Lugoj inceteaza sa mai fie important si in perioada 1700-1701 se demoleaza in urma tratatului de pace de la Karlowitz din 26 ianuarie 1699 dintre habsburgi si turci